Plantele medicinale in tulburari endocrine

Vremea cand interesul pentru plante medicinale era doar apanajul medicinii populare a trecut.
Stiinta si cercetarile medicale dovedesc o preocupare crescanda fata de resursele medicinale oferite de plante. Dealtfel peste 60% din populatie , conform unor sondaje de opinie prefera remedii naturale in locul medicamentelor de sinteza.
Consideram ca in sine aceasta orientare reflecta o maturizare in atitudinea omului modern fata de propia sanatate si o reintoarcere mai degraba la abordari mai naturale fata de problemele de boala.
Scopul acestei lucrari este de a incuraja folosirea inteleapta, rationala a remediilor fitoterapeutice si de a promova o atitudine deschisa fata de posibilitatile curative inca necercetate pe care le ofera regnul vegetal.

Generalitati

Efectul curativ al plantelor medicinale se datoreaza principiilor active ce se gasesc in plante.
S-a constatat ca numeroase principii active din plante se potenteaza reciproc si pot determina efecte total diferite fata de cele produse la administrarea lor separata.

Pentru folosirea cat mai rationala a plantelor medicinale este necesar cercetarea compozitei chimice , cunoasterea principiilor active, modul in care acestea pot fi pastrate, procedeele de extractie cele mai avantajoase si posibilitatile de a combina diferite extracte pentru a potenta efectele benefice asupra sanatatii omului.

Dintre avantajele remediilor fitoterapeutice putem enumera cateva:nu produc obisnuinta, nu dau reactii adverse, nu prezinta un risc atat de crescut de toxicitate.


In acest studiu am folosit cateva preparate fitoterapeutice originale , prin modul de producere si potentare a principiilor active. Astfel am imbinat cunostintele medicinii populare cu cercetari stiintifice privind compozitia chimica,principiile active si studiile privind stimulatorii biogeni din plante si potentarea lor dupa o tehnica originala cu ajutorul cristalelor de cuart si ametist dupa principiul Yang Yinn.

Ce sunt stimulatorii biogeni?

Am pornit de la studiile incepute de savantul rus Vladimir Filatov inca de la inceputul secolului trecut care a dezvoltat teoria stimulatorilor biogeni si a explicat actiunea terapeutica a preparatelor tisulare in diferite afectiuni cu rezultate uimitoare, demonstrate metodic pe sute de cazuri.
Conform teoriei sale, tesuturile vegetale, proaspat recoltate, care sunt supuse unor factori de mediu restrictivi cum ar fi refrigerarea, sufera un proces de restructurare biologica iar in tesuturile vegetale sunt elaborate substante ce stimuleaza procesele biologice sa-si mentina activitatea.Aceste substante au fost numite stimulatori biogeni .

Prin cercetari histomorfologice s-a constatat ca in cursul conservarii plantelor unele procese fizice sunt nu numai pastrate dar in anumite perioade de conservare ele sunt chiar intensificate.Se remarca in special o crestere a unor enzime si acizi organici.
Acesti stimulatori biogeni au fost extrasi si administrati organismului uman pentru a reactiva unele functii fiziologice si de a intensifica propietatile regenerative ce contribuie la vindecare.

Numarul mare de cazuri tratate in clinica savantului rus m-a determinat sa folosesc aceste principii in obtinerea preparatelor mele.In plus am incercat sa potentez acesti stimulatori biogeni folosind efectul de biorezonanta a cristalelor de cuart.

Testarea preparatelor fitoterapeutice s-a facut atat cu aparatul de biorezonanta Oberon folosind vegetotestul , cat si in vivo prin urmarirea ulterioara a efectelor la pacientii ce au folosit aceste remedii.
Studiul a fost unul comparativ dintre mai multe remedii fitoterapeutice s-a urmarit remediul cel mai potrivit pentru bolnav, aparatul indicand gradul de ameliorare a reactiilor compensatorii, exprimat in procente.

In evidenta cabinetului exista un numar mare de pacienti ce au folosit cel putin unul din produsele cu stimulatori biogeni .
Dat fiind caracterul limitat al acestei lucrari la tratarea disfunctiilor endocrine am luat in studiu , un lot de 45 de cazuri,doar pacientii cu disfunctii tiroidiene confirmate clinic, insotite sau nu de disfunctii ovariene si exces ponderal. Cazurile au fost urmarite de la inceperea tratamentului la intervale de aproximativ trei luni timp de un an.Varsta pacientilor a fost intre 25 si 60 ani.

Tratamentul s-a facut cu complexe fitoterapeutice in combinatii sau luate separat in functie de afectiunile asociate ale pacientilor si de testarea individuala cu Vegetotestul.Administrarea : in doza de 30 picaturi (o lingurita) de 2 ori pe zi inainte de masa in putina apa , timp de 3 saptamani cu reluarea tratamentului dupa o pauza de o saptamana.

Rezultate si concluzii

Preparatele fitoterapeutice cu stimulatori biogeni in care s-a folosit simultan pentru extractie atat plante in stare proaspata(tehnica Filatov pentru stimulatori biogeni) cat si plante uscate bogate in principii active(fitosteroli,derivati flavonici , acizi terpenici,minerale) si potentate cu ajutorul cristalelor au avut un procent net superior la testarea lor cu vegetotestul in comparatie cu extractele hidroalcoolice simple din aceleasi plante.

Toate cel 45 de cazuri urmarite au beneficitat de pe urma tratamentului.

La 37 din cazuri de hipotiroidism simptomatologia s-a diminuat pana la disparitie fapt confirmat si de analizele efectuate la controlul periodic. In plus la 26 din cazuri unde tulburarile erau insotite si de tulburari de ciclu acestea s-a regularizat. Dintre acestea pot remarca 4 cazuri sub 35 de ani ce aveau si amenoree secundara de mai bine de 9 luni indusa probabil pe axa tireoovariana, ce au evoluat excelent ,ciclul reaparand dupa tratamentul cu 2 cure de complexe fitoterapeutice.

Aceste cazuri erau de aprox 3 ani in evidenta cabinetelor de ginecologie si au urmat tratament hormonal perioade lungi de timp fara un rezultat de durata.

In 3 cazuri unde au existat si chisturi ovariene de dimensiuni variabile (9-5 cm) acestea s-au diminuat sub actiunea preparatelor fitoterapeutice.Confirmarea diminuarii a fost facuta ecografic.


Din cele 45 de cazuri luate in studiu 34 aveau exces ponderal si din acestea 21 erau cu obezitate.Si aici rezultatele au fost semnificative.

S-a constatat o scadere in greutate in urma corectarii disfunctiilor endocrine si a aplicarii unui regim dietetic personalizat.
De remarcat este normalizarea tranzitului intestinal si usurinta cu care in urma tratamentului fitoterapeutic cu complexe fitoterapeutice pacientii s-au mobilizat pentru miscarea fizica, aceasta si datorita probabil intensificarii metabolismului bazal sub actiunea lor.

Rezumat

Studiul evidentiaza clar posibilitatea de a influienta si corecta tulburarile endocrine cu ajutorul produselor fitoterapeutice cu stimulatori biogeni, comparativ cu alte extracte fitoterapeutice.

Asocierea unor extracte din plante prospete ,bogate in stimulatori biogeni cu extracte din plante uscate si potentarea lor cu ajutorul cristalelor inbunatateste gradul de ameliorare a reactiilor compensatorii lucru confirmat de catre aparatul de biorezonanta Oberon prin vegetotest, cat si prin diagnosticul MTC (medicina traditional chineza analizand efectele pe meridianele energetice aflate in dezechilibru).

Nu se cunoaste in totalitate mecanismul prin care principiile active din plante si stimulatorii biogeni se influienteaza reciproc.

Aceste fitocomplexe introduse in organism sau aplicate pe suprafata corpului, actioneaza asupra tesuturilor si organelor inducand efecte regenerative de stimulare mai puternice decat daca ar fi administrate separat.

Lucrare prezentata la Congresul de Medicina Complementara Anatecor Arad 2006

Fitoterapie sau medicina plantelor de leac

Fiecare din noi practica fitoterapia atunci cand bea o infuzie de plante, un ceai mai exact. Insa chiar daca toti o practicam fara sa fim constienti de acest lucru fitoterapia este o stiinta medicala, care a stiut sa se adapteze si sa se reinoiasca , traansformandu-se in ultimii ani, intr-o disciplina de varf.

Eficacitatea remediilor fitoterapeutice se bazeaza pe de o parte pe selectia plantelor ce intra in compozitia lor , iar pe de alta parte, pe competenta fitoterapeutilor care stiu nu numai sa aleaga cele mai bune plante ci si sa stabileasca momentul optim al culegerii, conservarii si utilizarii lor in combinatii complexe .Se creaza astfel conditiile pentru a conserva cat mai mult din componentele active ale plantei.

Principiile active ale unei plante medicinale sunt compusi care ii confera acesteia eficacitate, carora planta le datoreaza puterea ei. Se stie ca principiile active ale unei plante sunt asimilate mai bine de organism atunci cand sunt folosite extractii din plante.

Extractele din plante medicinale sunt obtinute prin preparare la rece adica fara fierbere, atat din plante sau flori in stare proaspata cat si uscate si ca atare se conserva excelent proprietatile terapeutice ale plantei. Dintre remediile din plante cu administrare orala extractele hidroalcoolice sunt cele mai usor si cel mai rapid de asimilat de catre organism, efectul terapeutic instalandu-se in timp scurt.

Stramaosii nostrii s-au folosit de experienta, pentru a creea o medicina a plantelor, metodele moderne insa, ne permit sa intelegem eficienta unei plante prin izolarea principiilor ce o compun.

De multe ori cand consult un pacient imi revin in memorie mirosul si aromele ierburilor culese impreuna cu oamenii inimosi de la tara, ce cunosc mai bine virtutiile plantelor decat mine dar care se bucura enorm cand cineva de la oras le spune la ce se foloseste fiecare planta. Eu invat de la ei explicandu-le si ei ma cauta sa le explic.

Coada soricelului

Planta medicinala straveche, coada soricelului este una dintre cele mai cunoscute si utilizate specii in medicina populara.

Planta contine principii antiinflamatoare, calmante, astringente, aseptice. Elimina sau limiteaza procesul inflamator, distruge microorganismele, provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile si usureaza cicatrizarea.
- avand efect hemostatic, este utilizata in tot soiul de hemoragii: nazale, digestive (gastrice mai ales), hemoroidale, vaginale, urinare etc.

- cu o activitate antiseptica crescuta, coada soricelului poate fi folosita cu incredere in diverse infectii: urinare, hepatice, respiratorii;

- foarte eficace in tratarea racelilor, astmului bronsic, rinitelor acute, rinosinuzitelor

- aceasta planta prezinta si efecte analgetice, inlaturand durerea. Astfel este indicata in nevralgii, dureri de spate ori reumatice, in osteoporoza, migrene, angina pectorala etc.

- la nivel digestiv, adiacent unor afectiuni enumerate mai sus, coada soricelului are efecte benefice inlaturand inapetenta, balonarile, greturile, senzatia de arsura la stomac etc.

- este indicata in afectiunile hepatice;

- de asemenea coada soricelului este sugerata si in diverse parazitoze intestinale: viermi intestinali, giardioze etc.

- infectiile ovariene pot fi tratate de asemenea prin cateva cani de ceai baute zilnic si prin spalaturi vaginale;

- in leucoree sunt indicate spalturile locale si consumul a 2-3 cani de ceai de coada soricelului pe zi;

- mancarimile si usturimile vaginale sunt inlaturate prin spalaturi locale cu ceai din aceasta planta;

- micozele vaginale, candidozele si alte infectii ale mucoasei vaginale se pot trata cu coada soricelului;

- consumul unei cani de ceai pe zi previne aparitia cancerului de col uterin si a mioamelor uterine;

- foarte indicata este folosirea acestei plante si de catre femeile intrate la menopauza. Estompeaza simtomatologia din perioada imediat urmatoare menopauzei.

Inflorescentele se recolteaza in zilele senine, intre orele 12-14, cand continutul de azulene este maxim. Uscarea se face la umbra, in strat subtire. Uscare artificiala, la 33-35°C, florile trebuind sa nu fie brunificate. Coada soricelului se pastreaza in pungi de hartie sau saci textili, la loc uscat.

Salvia

Planta medicinala cu multiple intrebuintari terapeutice dar si condiment.
Salvia (Salvia officinalis) este o plantă aromatică folosită, în mod curent, la prepararea diverselor mîncăruri. Prea puţin însă se ştie faptul că ea a avut întotdeauna un rol important în medicină. În China, salvia era considerată o plantă sacră, avînd efecte benefice asupra creierului, a nervilor, a ochilor şi a glandelor.

În Evul Mediu, salvia era numită "ochi limpezi", datorită efectului său binefăcător asupra ochilor.Această plantă conţine un ulei volatil, răşină, tanin şi un principiu amar. Frunzele proaspete furnizează cantităţi apreciabile de vitamina A şi C. Amintim că vitamina A este, în general, considerată "vitamina ochilor". S-a mai observat că salvia acţionează asupra cortexului cerebral, mărind capacitatea de concentrare, ceea ce este binefăcător în cazul oboselii mentale.

Salvia a fost descoperită ca fiind foarte bună pentru întărirea memoriei şi limpezirea ideilor, în cazurile de oboseală. S‑a constatat, de asemenea, că salvia facilitează relaxarea în cazurile de hipersensibilitate generalizată şi de iritaţie cerebro‑spinală.Pe lîngă avantajele oferite în dezvoltarea mentală, ceaiul de salvie are efect curativ în caz de spasme, afecţiuni ale măduvei spinării, dereglări glandulare şi tremurul membrelor.

Înlătură balonările şi indispoziţiile legate de dereglările funcţionării ficatului. Mai are acţiune depurativă, elimină mucozităţile prea abundente din aparatul respirator şi stomac, stimulează pofta de mîncare şi combate tulburările intestinale.

Ceaiul de salvie, obtinut dintr-o lingura de planta, de preferat flori, la o cana de apa clocotita, are efect benefic asupra ficatului, inlaturand balonarile si toate indispozitiile legate de dereglarile functionarii ficatului. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleaza pofta de mancare si combate tulburarile intestinale si diareea.

De asemeni se recomanda si in spasme, afectiuni ale maduvei spinarii, dereglari glandulare si tremurul membrelor. Se beau cate 2 cesti de ceai pe zi, inghititura cu inghititura.
Extern ceaiul de salvie se recomanda in amigdalite, abcese dentare, inflamatii ale faringelui si cavitatii bucale. Ajuta si la dinti care se misca, gingii care sangereaza.

Ca si condiment se adauga in cantitati mici la preparate din carne de porc, gasca sau curcan. Si pentru prepararea branzeturilor cu verdeturi este foarte utilizata, dar si la diferite salate.

Urzica, buruiana de leac

Urzica este curativa incepand de la radacina, continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile. Inca din antichitate se bucura de multa apreciere.

Datorita substantelor sale active hematopoietice, urzica este de mare ajutor in cloroze, anemii si alte boli grave ale sangelui. Asociata cu alte plante medicinale, urzica este folosita cu succes si contra leucemiei.

Celor ce sufera de orice fel de alergie, le este recomandat sa bea ceai de urzici o perioada mai indelungata. Aceasta planta anihileaza predispozitia la raceli si combate afectiunile artritice si reumatice. De asemenea, poate usura procesul de urinare la barbati, mai ales daca prostata este inflamata.

Urzica este un diuretic. Ajuta corpul sa elimine acidul uric si bacteriile care cauzeaza infectii ale tractului urinar si pietrele de rinichi. De asemenea, poate scadea tensiunea si usura sindromul premenstrual.
Urzica are capacitatea de a stimula secretia biliara, pancreatica si digestiva, fiind de asemenea un excelent diuretic si ajutand la eliminarea toxinelor din organism. O cura de cateva saptamani este eficienta in tratamentul afectiunilor hepatice si biliare.

Pentru a beneficia de calitatile terapeutice ale urzicii, planta nu va fi fiarta, ci se va opta pentru prepararea ceaiului prin infuzie. Urzica are un bogat continut in aminoacizi, glucide,acid acetic,acid folic, vitaminele A, B2, C, K, fier, calciu, magneziu, fosfor, siliciu.
Ceaiul de urzica baut zilnic contribuie la cresterea rezistentei impotriva germenilor care produc viroze respiratorii.

Mugurii de plop negru

Secretia mugurilor de Plop reprezinta sursa vegetala de propolis. Se mai numeste si propolisul vegetal.
Microelementele esentiale din secretia mugurilor de Plop sunt aceleasi ca si cele din propolis: fier, zinc, cupru, cobalt, molibden, mangan, iod.
Proprietati:
S-a constatat ca extractele de propolis si extractele de muguri de Plop au actiune similara antibiotica si antifungica.
Principiile active din muguri actioneaza astringent, usor antiinflamator, antiseptic, diuretic, calmant - mai ales in inflamatiile cailor urinare - cicatrizant, expectorant.

Cura este recomandata intern in tuse, bronsite, afectiuni renale, reumatism, cistite, astm bronsic, spondilita anchilozanta, dermatomicoze.
Extern mugurii de plop negru se pot folosi pentru tratamentul hemoroizilor, arsurilor, ranilor, dermatomicozelor, foliculitelor sau fisurilor anale.

In cazul dermatomicozelor si foliculitelor se aplica comprese cu infuzie de muguri de Plop negru.
Se pot face si bai locale cu infuzie - 20 g muguri la 1 litru de apa - sau bai generale pentru intarirea sanatatii cu infuzie din 200 g muguri la 5 litri apa in clocot. Se strecoara si se toarna in apa din cada la temperatura de 37 grade C.
Se fac bai sub forma de cure - 20 de bai - zilnic câte una, cu pauza de o zi dupa 6 bai. Se pot repeta dupa trei luni.
Pentru candidoze si alte micoze in cavitatea bucala se face gargara de mai multe ori pe zi cu infuzie, iar pentru candidoza vaginala se fac spalaturi cu irigatorul.